Se întâmplă să-mi cadă-un fruct în mână
Neatins decât de inocenţa mea,
Să-mi izvorască pragul, cheia-n uşă
Să înflorească mi se întâmplă.
Şi cum eram şi neatent şi-aproape
De mine orice astru se rotea,
Tăiam candid cu borul pălăriei
Câte un soare fericit, câte o stea...
Nichita Stănescu
2 comentarii:
Mulţumesc !
Foarte frumos aspectul grafic al blogului tău, rafinat şi elegant. Iar motto-ul e din poetul meu de suflet, e cel care există şi pe un tablou de absolvire a clasei a XII-a, promoţia 1975... Peste ani si generaţii oamenii vibrează la aceleaşi versuri, drept pentru care eu ramîn optimistă şi spun că România va avea întotdeauna viitor cîtă vreme exista şi azi tineri ca tine, care aleg frumosul şi îl promovează.
Felicitări!
Mulţu....eşti foarte draguţă.
Cum fac să intru şi eu la tine..ţi-ai pus lăcăţel?
Trimiteți un comentariu